Asistență multilaterală
Pe lângă finanțarea de proiecte în domeniul dezvoltării, o mare parte din instituțiile publice partenere RoAid contribuie la eforturile globale de eradicare a sărăciei extreme prin contribuții multilaterale. Asistența multilaterală încorporează contribuțiile neafectate care nu au ca scop finanțarea unui proiect individual, ci rămân la dispoziția organizației internaționale receptoare pentru a finanța activități care necesită susținere financiară sau către anumite activități generice.
De ce asistență multilaterală?
- Oferirea de asistență prin canale multilaterale (agenții ale ONU, programe ale UE, Banca Mondială, etc.) reprezintă un instrument eficient pentru ca România să își îndeplinească angajamentele internaționale și să contribuie la finanțarea sectoarelor prioritare de dezvoltare reflectate în Obiectivele de Dezvoltare Sustenabile (SDGs).
- În multe domenii asociate dezvoltării internaționale, organizațiile internaționale au expertiză și experiență mai extinse și pot interveni mai eficient. Astfel, RoAid își poate lărgi aria de influență și impactul.
Care sunt organizațiile recipiente?
- Uniunea Europeană
Prin aderarea la Uniunea Europeană, România a devenit parte a grupului de state care oferă mai mult de jumătate din asistența oficială pentru dezvoltare la nivel global. În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România contribuie la Fondul pentru Dezvoltare al Comisiei Europene și la al 10-lea Fond European Pentru Dezvoltare (FED 10) și participă activ la procesul de trasare a politicii europene pentru cooperare pentru dezvoltare și de administrare a acestor fonduri.
MAE oferă
asistență multilaterală din bugetul pe care îl administrează. Printre
organizațiile care au fost finanțate în mod constant se află Fondul Central al Națiunilor Unite de Reacție Rapidă în Cazuri de Urgență (CERF), Oficiul Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului și Agenția ONU pentru Refugiați, cu
care MAE are un acord începând cu anul 2011 pentru a asigura predictibilitatea
contribuțiilor.
MAE oferă asistență multilaterală și către Agenția Națiunilor Unite pentru Refugiați Palestinieni (UNRWA), United Nations Women (UN Women), Organizația pentru Cooperare Economică în Regiunea Mării Negre, și Consiliul Europei (poți vedea contribuțiile detaliate în Rapoartele Naționale privind asistența oficială pentru dezvoltare acordată de România)
În același timp, instituțiile de linie contribuie cu asistență multilaterală către organizațiile internaționale care operează în domenii similare cu acele instituții.
Este responsabil cu
contribuțiile multilaterale către Organizația Internațională pentru Migrație,
care, în perioada 2011-2014 au însumat 1,076,016 RON
Între 2011 și 2014
Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice a raportat o contribuție de
5,506,627 RON către convenții internaționale, incluzând: Convenția ONU Privind
Schimbările Climatice, Programul de Mediu al ONU, Convenția Pentru Protecția
zonelor umede de importanță internațională (RAMSR), Convenția ONU pentru
Combaterea Deșertificării.
În perioada 2011-2014,
Ministerul Sănătății a alocat un total de 11,495,788 RON în contribuții
multilaterale către Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA),
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Convenția OMS pentru Controlul
Fumatului.
Între 2011 și 2014, a
contribuit cu un total de 8,596,779 RON, în principal către Asociația
Internațională pentru Controlul Semințelor (ISTA), Organizația Europeană
Mediteraneeană pentru Controlul Plantelor (OEPP), Organizația Națiunilor Unite
pentru Alimentație și Agricultură (FAO). În 2014, Ministerul a contribuit cu
76,417 RON către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE),
la un fond special pentru activități de cooperare în domeniul tehnologic.
A raportat contribuții
multilaterale către Organizația Internațională a Muncii. Între 2012 și 2014
aceste contribuții au atins un total de 3,903,971 RON.
Ministerul Culturii a
raportat în perioada 2011-2014 contribuții de 5,741,951 către UNESCO.
